Dex incidență

INCIDÉNȚĂ, incidenÈ›e, s. f. 1. ÃŽntâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafață. ◊ Punct de incidență = punct în care o rază de lumină întâlneÈ™te un corp sau suprafaÈ›a de separaÈ›ie a două medii. Unghi de incidență = unghi format de raza incidentă cu perpendiculara în punctul de incidență. 2. (Med.) Totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecÈ›ioasă pe o perioadă dată, raportată la populaÈ›ia totală. – Din fr. incidence.

INCIDÉNȚĂ s.f. ÃŽntretăiere, întâlnire a unei raze de lumină cu o suprafață. ◊ Punct de incidență = punct în care o rază de lumină întâlneÈ™te o suprafață; unghi de incidență = unghi pe care îl face raza de lumină care cade pe o suprafață cu perpendiculara în punctul de incidență. ♦ SituaÈ›ia unei propoziÈ›ii incidente. [Cf. fr. incidence, it. incidenza].

INCIDÉNȚĂ s. f. 1. întretăiere a unui fascicul de radiaÈ›ii cu o suprafață. ♦ punctul de ~ = punct în care un fascicul de radiaÈ›ii întâlneÈ™te o suprafață; unghi de ~ = unghi pe care îl face un asemenea fascicul cu perpendiculara în punctul de incidență; plan de ~ = planul determinat de fasciculul incident È™i normala în punctul de incidență. 2. situaÈ›ie a unei propoziÈ›ii incidente. 3. (biol.) prezenÈ›a unui caracter, normal sau patologic, într-o populaÈ›ie oarecare. 4. (med.) totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocată de o boală infecÈ›ioasă într-un interval de timp, raportată la populaÈ›ia totală. ◊ (în radiologie) situaÈ›ie a corpului de iradiat (pentru diagnostic sau terapie) față de sursa de radiaÈ›ii. 5. (fig.) repercusiune, consecință. (< fr. incidence)

incidénță s. f., g.-d. art. incidénței; pl. incidénțe

INCIDÉNȚĂ ~e f. fiz. Intersecție a unei raze sau a unui fascicul de lumină cu suprafața unui corp. /<fr. incidence