INCIPIÉNT, -Ă, incipienți, -te, adj. Care se află la început; începător. [Pr.: -pi-ent] – Din lat. incipiens, -ntis, it. incipiente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INCIPIÉNT, -Ă adj. Aflat la început, în prima fază; de început, începător. [Pron. -pi-ent. / < lat. incipiens].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCIPIÉNT, -Ă adj. aflat la început, în prima fază. (< it. incipiente, lat. incipiens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INCIPIÉNT adj. inițial, începător. (Stadiu ~ al unei boli.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
incipiént adj. m. (sil. -pi-ent), pl. incipiénți; f. sg. incipiéntă, pl. incipiénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INCIPIÉNT ~tă (~ți, ~te) Care se află la început; de la început; începător. [Sil. -pi-ent] /<lat. incipiens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink