INCONTINÉNT, -Ă, incontinenți, -te, adj. (Rar) Care este lipsit de moderație, care este nereținut; violent. ♦ D*******t. ♦ Care suferă de incontinență. – Din fr. incontinent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INCONTINÉNT, -Ă adj., s.m. și f. Nereținut, lipsit de moderație. ♦ Violent, d*******t. ♦ Suferind de incontinență. [< fr. incontinent, cf. lat. incontinens].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INCONTINÉNT, -Ă adj., s. m. f. nereținut, lipsit de moderație. ◊ d*******t. ◊ suferind de incontinență. (< fr. incontinent, lat. incontinens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
incontinént adj. m., pl. incontinénți; f. sg. incontinéntă, pl. incontinénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink