INDIFERÉNȚĂ s. f. Starea, atitudinea celui indiferent; lipsă de interes față de cineva sau de ceva; nepăsare, impasibilitate, insensibilitate; răceală. – Din fr. indifférence, lat. indifferentia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDIFERÉNȚĂ f. 1) Caracter indiferent. 2) Atitudine indiferentă; nepăsare. [G.-D. indiferenței] /<fr. indifférence, lat. indifferentia
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INDIFERÉNȚĂ s.f. Stare, atitudine manifestată prin lipsă de interes față de cineva sau ceva. ♦ Insensibilitate, nepăsare, răceală. [< fr. indifférence].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDIFERÉNȚĂ s. f. stare, atitudine manifestată prin lipsă de interes față de cineva sau ceva; insensibilitate. (< fr. indifférence, lat. indifferentia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDIFERÉNȚĂ s. 1. apatie, delăsare, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostrație, (rar) indiferentism, neîngrijire, pasivism, (înv.) negrijă, negrijință, tembelâc, (grecism înv.) adiaforie, (fig.) răceală. (Stare de ~.) 2. v. nepăsare. (De o ~ condamnabilă.) 3. f****ă, impasibilitate, nepăsare, dezinteres. (Ce este această ~ la el?)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
indiferénță s. f., g.-d. art. indiferénței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink