Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: indigna (verb tranzitiv) , indignare (substantiv feminin)   
INDIGNÁRE, indignări, s. f. 1. Faptul de a (se) indigna. 2. Revoltă sufletească amestecată cu amărăciune, mânie și dispreț, provocată de o faptă nedemnă, nedreaptă sau rușinoasă; indignațiune. – V. indigna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDIGNÁRE s.f. Faptul de a (se) indigna; sentiment de mânie și dispreț provocat de o insultă, de o nedreptate, de o acțiune nedemnă; revoltă sufletească. [< indigna].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDIGNÁRE s. f. faptul de a (se) indigna; revoltă sufletească amestecată cu amărăciune, mânie și dispreț, provocată de o insultă, de o nedreptate sau o acțiune nedemnă. (< indigna)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDIGNÁRE s. revoltare, revoltă, scandalizare, (rar) indignațiune, (pop.) oțăreală, oțărâre. (Stare de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
indignáre s. f., g.-d. art. indignării; pl. indignări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDIGNÁ, indignez, vb. I. Refl. și tranz. A fi cuprins sau a stârni indignare; a (se) necăji, a (se) supăra. – Din fr. indigner, lat. indignari.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INDIGNÁ ~éz tranz. A face să se indigneze. /<fr. síndigner, lat. indignari
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE INDIGNÁ mă ~éz intranz. A manifesta indignare; a fi cuprins de revoltă; a se revolta. /<fr. síndigner, lat. indignari
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INDIGNÁRE ~ări f. Sentiment de mânie provocat de o acțiune nedemnă, o nedreptate, o insultă etc. /v. a (se) indigna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INDIGNÁ vb. I. tr., refl. A stârni sau a fi cuprins de indignare. [< fr. indigner, it. indignare, lat. indignari].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDIGNÁ vb. tr., refl. a stârni, a fi cuprins de indignare. (< fr. indigner, lat. indignari)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDIGNÁ vb. a (se) revolta, a (se) scandaliza, (înv.) a (se) scandalisi, a (se) scăndăli. (Vestea l-a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
indigná vb., ind. prez. 1 sg. indignéz, 3 sg. și pl. indigneáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)