Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INDISCRÉȚIE, indiscreții, s. f. Faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva; p. ext. lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ. ♦ Faptă lipsită de delicatețe, de rezervă; nedelicatețe, grosolănie. [Var.: indiscrețiúne s. f.] – Din fr. indiscrétion, lat. indiscretio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDISCRÉȚIE s.f. Destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; (p. ext.) lipsă de măsură în vorbă. ♦ Nedelicatețe, grosolănie, lipsă de rezervă. [Gen. -iei, var. indiscrețiune s.f. / cf. fr. indiscrétion].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDISCRÉȚIE s. f. destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; lipsă de măsură în vorbă. ◊ nedelicatețe, grosolănie. (< fr. indiscrétion, lat. indiscretio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INDISCRÉȚIE s. curiozitate. (E de-o ~ bolnăvi-cioasă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Indiscreție ≠ discreție
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
indiscréție s. f. (sil. -ți-e), art. indiscréția (sil. -ți-a), g.-d. art. indiscréției; pl. indiscréții, art. indiscréțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDISCRÉȚIE ~i f. 1) Lipsă de discreție; destăinuire a unor secrete. 2) Comportare indiscretă; lipsă de măsură în vorbă, de rezervă în relațiile cu oamenii. [G.-D. indiscreției; Sil. -dis-cre-ți-e] /<fr. indiscrétion, lat. indiscretio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)