INDISTÍNCȚIE s.f. Starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. ♦ Lipsă de distincție; vulgaritate. [Gen. -iei. / < fr. indistinction].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDISTÍNCȚIE s. f. starea a ceea ce este indistinct; neclaritate. ◊ lipsă de distincție; vulgaritate. (< fr. indistinction)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink