INDOCILITÁTE s. f. (Rar) lipsă de docilitate, de supunere; neascultare, nesupunere. – Din fr. indocilité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDOCILITÁTE s.f. Caracterul celui indocil. [Cf. fr. indocilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDOCILITÁTE s. f. caracterul celui indocil. (< fr. indocilité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
indocilitáte s. f., g.-d. art. indocilității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink