Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INDUCTÓR, -OÁRE, inductori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Despre procese fizice) Care produce sau influențează un alt proces, cu care evoluează concomitent. Forță inductoare. 2. S. n. Organ al unei mașini electrice, al unui aparat electric etc. care produce fluxuri magnetice inductoare. 3. S. n. Mic generator de curent alternativ, cu magneți permanenți, acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de apel. – Din fr. inducteur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INDUCTÓR, -OÁRE adj. (Electr.) Care produce un câmp electromagnetic ce acționează asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inducție. // s.n. 1. Parte a unei mașini electrice în care se formează curentul de inducție. 2. Mic generator electric manual care funcționează prin inducție electromagnetică. [Cf. fr. inducteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INDUCTÓR, -OÁRE I. adj. care produce un câmp electromagnetic ce acționează asupra unui organ; care produce, transmite un curent de inducție. II. s. n. 1. organ al unei mașini electrice în care se formează curentul de inducție. 2. mic generator electric manual care funcționează prin inducție electromagnetică. 3. (psih.) termen care servește ca punct de plecare într-o asociație de idei. ◊ cel care emite mesajul către un medium, care sugestionează, hipnotizează. 4. (lingv.) elementul director al unei analogii, al unei disimulații. 5. substanță care determină inducția (3). (< fr. inducteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
inductór, inductóri, s.m. (înv.) vameș.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
inductór adj. m., pl. inductóri; f. sg. și pl. inductoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
inductór s. n., pl. inductoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INDUCTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) (despre procese fizice) Care produce sau influențează un alt proces ce se desfășoară concomitent. /<fr. inducteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INDUCTÓR2 ~oáre n. 1) Dispozitiv al unei mașini electromagnetice care produce curent alternativ. 2) Generator mic de curent alternativ acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de apel. /<fr. inducteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)