INFANTILÍSM s. n. Anomalie în dezvoltarea corporală și psihică, caracterizată prin persistența, la vârsta adultă, a unor trăsături morfologice și funcționale specifice copilăriei. – Din fr. infantilisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INFANTILÍSM n. 1) Caracter infantil. 2) Comportament infantil. 3) Stare a celui adult care se caracterizează prin manifestarea unor trăsături specifice copilăriei. /<fr. infantilisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INFANTILÍSM s.n. Rămânere în urmă a dezvoltării, manifestată prin păstrarea la vârsta adultă a unor caracteristici morfologice și funcționale specifice copilăriei. [< fr. infantilisme, cf. lat. infans – copil].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INFANTILÍSM s. n. 1. anomalie în dezvoltarea fizică și psihică, manifestată prin păstrarea la vârsta adultă a unor caractere morfologice și funcționale propii copilăriei. 2. caracter, comportament infantil, ires-ponsabil; copilărie; infantilitate. (< fr. infantilisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
infantilísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink