Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: infesta (verb tranzitiv) , infestare (substantiv feminin)   
INFESTÁRE, infestări, s. f. Acțiunea de a infesta și rezultatul ei. ♦ Infestație (1). – V. infesta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INFESTÁRE s.f. Acțiunea de a infesta și rezultatul ei; (spec.; med.) pătrundere a unor paraziți în organism; infestație. [< infesta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INFESTÁRE s. v. contagiune, contaminare, infectare, infecție, molipsire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
infestáre s. f., g.-d. art. infestării; pl. infestări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INFESTÁ, pers. 3 infestează, vb. I. Tranz. A bântui, a pustii, a nimici; a invada. – Din fr. infester.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INFESTÁ pers. 3 ~eáză tranz. 1) livr. (despre paraziți animali sau vegetali) A face să se infesteze. Omida ~at toți merii. 2) fig. (țări, localități etc.) A pustii prin atacuri violente. /<fr. infester, lat. infestare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE INFESTÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A contracta o infestație. /<fr. infester, lat. infestare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INFESTÁ vb. I. tr. (Rar) A bântui, a pustii, a distruge. [< fr. infester, it., lat. infestare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INFESTÁ vb. tr. (despre paraziți) a pătrunde într-un organism; a contamina. ◊ a bântui, a invada. (< fr. infester, lat. infestare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INFESTÁ vb. v. contagia, contamina, infecta, molipsi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
infestá vb., ind. prez. 1 sg. infestéz, 3 sg. și pl. infesteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)