INFLEXÍBIL, -Ă, inflexibili, -e, adj. Care nu poate fi îndoit; neflexibil, tare, nemlădios. ♦ Fig. Neimpresionabil; neînduplecat, ferm, intransigent. – Din fr. inflexible, lat. inflexibilis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INFLEXÍBIL, -Ă adj. 1. Care nu se poate îndoi; neflexibil; tare, nemlădios. 2. (Fig.) Neînduplecat, ferm. [Cf. fr. inflexible, lat. inflexibilis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INFLEXÍBIL, -Ă adj. 1. care nu se poate îndoi; neflexibil. 2. (fig.) neînduplecat, ferm, intransigent. (< fr. inflexible, lat. inflexibilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INFLEXÍBIL adj. 1. neelastic, neflexibil, rigid, tare, țeapăn. (O bară, o nuia ~.) 2. decis, dârz, ferm, hotărât, intransigent, neabătut, neclintit, nestrămutat, neșovăitor, statornic, (înv.) nepregetător. (Om ~; caracter ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Inflexibil ≠ flexibil, mlădios, maleabil, suplu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
inflexíbil adj. m. flexibil
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INFLEXÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care este lipsit de elasticitate; țeapăn; bățoș; rigid. 2) fig. (despre persoane) Care nu admite nici o concesie sau nici un compromis; consecvent în acțiuni și în convingeri; intransigent; intratabil. [Sil. in-fle-] /<fr. inflexible, lat. inflexibilis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink