Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
INGURGITÁRE, ingurgitări, s. f. Faptul de a ingurgita; (rar) ingurgitație. [Var.: îngurgitáre s. f.] – V. ingurgita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INGURGITÁRE s.f. Acțiunea de a ingurgita și rezultatul ei; ingurgitație. [< ingurgita].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INGURGITÁRE s. v. ingerare, înghițire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
INGURGITÁ, ingurgitez, vb. J. Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [Var.: îngurgitá vb. I] – Din fr. ingurgiter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNGURGITÁ vb. I. v. ingurgita.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÎNGURGITÁRE s. f. v. ingurgitare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INGURGITÁ ~éz tranz. (mai ales alimente) A face să treacă din gură în stomac; a înghiți. /<fr. ingurgiter, lat. ingurgitare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INGURGITÁ vb. I. tr. (Rar; liv.) A înghiți. [< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INGURGITÁ vb. tr. a înghiți (alimente), a absorbi repede și în cantitate mare; a ingera. (< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INGURGITÁ vb. v. ingera, înghiți.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ingurgitá vb., ind. prez. 1 sg. ingurgitéz, 3 sg. și pl. ingurgiteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)