Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INOVAȚIÚNE s. f. v. inovație.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INOVAȚIÚNE s.f. v. inovație.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INOVÁȚIE, inovații, s. f. Noutate, schimbare, prefacere. ♦ Rezolvare a unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice sau raționalizării soluțiilor aplicate. [Var.: (înv.) inovațiúne s. f.] – Din fr. innovation, lat. innovatio, -onis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INOVÁȚIE ~i f. 1) Descoperire tehnică sau organizatorică care constituie o noutate și este introdusă în practică (pentru a mări productivitatea muncii). 2) Achiziție sau realizare nouă (introdusă într-un domeniu de activitate); noutate. [G.-D. inovației] /<fr. innovation, lat. innovatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INOVÁȚIE s.f. Schimbare, introducere a ceva nou într-un sistem, într-o practică, într-o activitate, într-o operație tehnică etc. [Gen. -iei, var. inovațiune s.f. / cf. fr. innovation, lat. innovatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INOVÁȚIE s. 1. v. inovare. 2. (concr.) înnoire, modificare, noutate, prefacere, schimbare. (A introdus unele ~ii.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inováție s. f. novație
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)