Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: inova (verb) , inovare (substantiv feminin)   
INOVÁRE, inovări, s. f. Acțiunea de a inova și rezultatul ei; înnoire, inovație. – V. inova.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INOVÁRE s. inovație, înnoire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inováre s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INOVÁ, inovez, vb. I. Intranz. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a înnoi. ♦ A introduce, a adopta, a propaga o inovație. – Din fr. innover, lat. innovare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INOVÁ ~éz 1. tranz. (domenii de activitate, sisteme tehnice) A supune unei inovații. 2. intranz. A face inovații într-un anumit domeniu de activitate. /<fr. innover, lat. innovare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INOVÁ vb. I. intr. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a introduce, a adopta, a propaga o inovație. [< fr. innover, it. innovare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INOVÁ vb. I. intr. a face o inovație. II. tr. a introduce o noutate într-un domeniu, sistem etc. (< fr. innover, lat. innovare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INOVÁ vb. a înnoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inová vb., ind. prez. 1 sg. inovéz, 3 sg. și pl. inoveáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)