ÍNPUT s. n. 1. (Electron.) Intrare (1). 2. (Inform.) Intrare (2). – Cuv. engl.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÍNPUT s.n. (Tehn.) 1. Intrare, introducere. ♦ Energie, forță introdusă într-un sistem tehnic. ♦ Elemente inițiale ale unui anumit procedeu, proces, fenomen etc. 2. Introducere de date într-un sistem electronic. ◊ Input-output = raportul dintre energia sau forța introdusă într-un sistem tehnic, fizic sau natural și energia sau forța produse de acestea; ansamblu de operații privind elaborarea datelor la un calculator electronic. [< engl., fr., it. input < engl. in – în, put – a pune, a introduce, a calcula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INPUT s. n. 1. intrare, introducere. *energie, forță introdusă într-un sistem tehnic. *elemente inițiale ale unui anumit procedeu, proces, fenomen etc. 2. introducere de date într-un sistem electronic. ♦ ~ out-put = raportul dintre energia sau forța introdusă într-un sistem tehnic, fizic sau natural și energia sau forța produse de acestea; ansamblu de operații privind elaborarea datelor la un calculator electronic. (< engl. input)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ínput (angl.) s. n., pl. ínputuri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ínput s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink