INSTILATÓR, instilatoare, s. n. Instrument care servește la instilații. – Din fr. instillateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INSTILATÓR s.n. Instrument folosit pentru instilații. [< fr. instillateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INSTILATÓR s. n. instrument pentru instilații. (< fr. instillateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
instilatór s. n., pl. instilatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INSTILATÓR ~oáre n. Instrument pentru instilație, constând dintr-un tub de sticlă subțiat la un capăt și prevăzut la celălalt cu un tub de cauciuc. /<fr. instillateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink