Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INSTINCTÍV, -Ă, instinctivi, -e, adj. 1. Care ține de instinct, instinctual. 2. (Adesea adverbial) Făcut din instinct, pe negândite; inconștient. – Din fr. instinctif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INSTINCTÍV, -Ă adj. (adesea adv.) Din (de) instinct; inconștient. [Cf. fr. instinctif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INSTINCTÍV, -Ă adj. 1. instinctual. 2. (și adv.) făcut din instinct. (< fr. instinctif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INSTINCTÍV adj. 1. inconștient, instinctual. (Reflexe ~.) 2. v. automat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
instinctív adj. m. (sil. -stinc-), pl. instinctívi; f. sg. instinctívă, pl. instinctíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INSTINCTÍV ~ă (~i, ~e) 1) și adverbial (despre acțiuni, lucruri etc.) Care este efectuat dintr-un instinct; făcut fără participarea conștiinței sau a voinței; involuntar; mecanic; automat; inconștient; mașinal. 2) (despre persoane) Care este dominat (în acțiuni, fapte etc.) de instinct. [Sil. in-stinc-tiv] /<fr. instinctif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)