INSUBORDONÁT, -Ă, insubordonați, -te, adj. Care nu este disciplinat; nesupus, nesubordonat, recalcitrant. – Din fr. insubordonné.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INSUBORDONÁT, -Ă adj. (Rar) Nesupus, recalcitrant. [Cf. fr. insubordonné].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INSUBORDONÁT, -Ă adj. nesupus, recalcitrant. (< fr. insubordonné)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INSUBORDONÁT adj. v. indisciplinat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
insubordonát adj. m. (sil. mf. -sub-), pl. insubordonáți; f. sg. insubordonátă, pl. insubordonáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INSUBORDONÁT ~tă (~ți, ~te) Care refuză să se supună; neascultător; nesupus. /<fr. insubordonné
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink