Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
INTÁRSIE, intarsii, s. f. Tehnică folosită la ornamentarea mobilierului, care constă din incrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș, sidef etc. sau din lemn de altă culoare. – Din it. intarsio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTÁRSIE s.f. Metodă de împodobire a unui obiect (de marmură, de fildeș sau de lemn) prin aplicarea de ornamente care se înfig în crestături anume făcute; intarsiatură. [Gen. -iei. / cf. germ. Intarsie, it. intarsio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTÁRSIE s. f. tehnică de ornamentare a mobilierului prin încrustarea în lemn a unor plăcuțe și fâșii din os, fildeș etc. sau din lemn de altă culoare; intarsiatură. (< germ. Intarsie, it. intarsio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
intársie s. f. (sil. -si-e), art. intársia (sil. -si-a), g.-d. art. intársiei; pl. intársii, art. intársiile (sil. -si-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTÁRSIE ~i f. Tehnica de ornamentare a mobilierului prin incrustație. [G.-D. intarsiei] /<it. intarsio
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INTARSIÁ vb. tr. 1. a încrusta; a lucra în marchetărie. 2. a broda cu fire diferite. 3. (fig.) a presăra o scriere (cu idei străine, cu construcții rare). (< it. intarsiare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
intarsiá vb., ind. prez. 1 sg. intarsiéz, 3 sg. și pl. intarsiáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink