Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INTELÉCT, intelecte s. n. Capacitatea de a gândi, de a cunoaÈ™te, de a avea o activitate raÈ›ională, de a opera cu noÈ›iuni; minte, gândire, raÈ›iune. – Din fr. intellect, lat. intellectus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTELÉCT s.n. Facultatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; gândire, înțelegere; inteligență. [< fr. intellect, cf. lat. intellectus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTELÉCT s. n. capacitatea de a gândi, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. (< fr. intellect, lat. intellectus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INTELÉCT s. 1. v. minte. 2. v. judecată. 3. v. inteligență.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inteléct s. n., pl. intelécte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTELÉCT ~e n. Facultate a omului de a gândi și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; judecată; rațiune; cuget; minte. /<lat. intellectus, fr. intellect
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)