INTERACȚIÚNE, interacțiuni, s. f. 1. Formă de legătură a obiectelor, a fenomenelor etc., manifestată printr-o influențare, condiționare sau acțiune cauzală reciprocă. 2. (Fiz.) Acțiune reciprocă între două sau mai multe corpuri, sisteme fizice, fenomene etc. ♦ Formă de legătură între corpuri, realizată fie direct, fie prin intermediul câmpurilor fizice. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. interaction.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTERACȚIÚNE s.f. Influență, condiționare reciprocă între fapte, fenomene etc. [Cf. fr. interaction].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTERACȚIÚNE s. f. influență, condiționare reciprocă între fapte, fenomene etc. (< fr. interaction)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
interacțiúne s. f. (sil. mf. -ter-) acțiune
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INTERACȚIÚNE ~i f. Acțiune reciprocă (dintre obiecte sau fenomene); influență mutuală. [Sil. in-ter-ac-ți-u-] /<fr. interaction
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink