INTERCURÉNT, -Ă, intercurenți, -te, adj. (Rar) Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). – Din fr. intercurrent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTERCURÉNT, -Ă adj. Care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, unui fenomen. [< fr. intercurrent, cf. lat. inter – între, currens – curgător].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTERCURÉNT, -Ă adj. care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, al unui fenomen. (< fr. intercurrent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
intercurént adj. m. curent
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink