Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
INTEROGAȚIÚNE s. f. v. interogație.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTEROGAȚIÚNE s.f. v. interogație.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTEROGÁȚIE, interogații, s. f. (Rar) Interogare. ◊ (În sintagma) Interogație retorică = procedeu retoric constând în adresarea unor întrebări, nu pentru a obține răspuns, ci pentru a comunica o idee, o atitudine. [Var.: interogațiúne s. f.] – Din fr. interrogation, lat. interrogatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INTEROGÁȚIE s.f. (Rar) Interogare, întrebare. ♦ Figură de stil constând în a pune o întrebare unui interlocutor determinat, fără a aștepta însă un răspuns. [Gen. -iei, var. interogațiune s.f. / cf. lat. interrogatio, fr. interrogation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INTEROGÁȚIE s. v. întrebare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
interogáție s. f. (sil. -ți-e), art. interogáția (sil. -ți-a), g.-d. art. interogáției; pl. interogáții, art. interogáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)