INVENTÍV, -Ă, inventivi, -e, adj. (Despre oameni, mintea lor etc.) Care poate inventa, care are talentul de a inventa; ingenios, ager. – Din fr. inventif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVENTÍV, -Ă adj. Care inventează; ingenios; cu spirit ager, capabil de invenții. [Cf. fr. inventif, it. inventivo].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVENTÍV, -Ă adj. care inventează; ingenios, cu fantezie creatoare. (< fr. inventif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INVENTÍV adj. 1. creativ, creator, imaginativ, ingenios, iscoditor, iscusit, născocitor, (înv.) scornaci. (Un spirit ~.) 2. v. ingenios.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
inventív adj. m., pl. inventívi; f. sg. inventívă, pl. inventíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVENTÍV ~ă (~i, ~e) Care are capacitatea de a inventa; în stare să inventeze. Fire ~ă. /<fr. inventif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink