Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
INVERTÍRE, invertiri, s. f. Acțiunea de a inverti și rezultatul ei; schimbare, transformare. ◊ Invertire s*****ă = h*************e. – V. inverti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVERTÍRE s.f. Acțiunea de a inverti și rezultatul ei. [< inverti].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
invertíre s. f., g.-d. art. invertírii; pl. invertíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVERTÍ, invertesc, vb. IV. Tranz. 1. A realiza, a face o inversiune (simetrică); a schimba, a transforma. 2. (Chim.) A transforma zahărul în glucoză și fructoză cu ajutorul invertazei sau al unor acizi diluați. – Din fr. invertir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A INVERTÍ ~ésc tranz. 1) (sisteme tehnice) A supune unei inversiuni; a face să se transforme; a transforma; a schimba; a preface; a preschimba; a modifica. 2) (zahăr) A transforma în glucoză și fructoză cu ajutorul invertazei sau al unor acizi diluați. /<fr. invertir, lat. invertere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
INVERTÍ vb. IV. tr. A face, a produce o inversie. ♦ A descompune prin hidroliză o substanță optic-activă cu putere rotatorie mai mare; a transforma zahărul în glucoză și fructoză cu ajutorul invertazei. [P.i. -tesc. / < fr. invertir, it. invertire, lat. invertere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVERTÍ vb. tr. 1. a produce o inversie; a transforma zahărul în glucoză și fructoză cu ajutorul invertazei. 2. a schimba, a transforma. (< fr. invertir, lat. invertere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
invertí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. invertésc, imperf. 3 sg. inverteá; conj. prez. 3 sg. și pl. inverteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink