INVESTIGÁȚIE, investigații, s. f. Cercetare, studiere minuțioasă, efectuată sistematic, cu scopul de a descoperi ceva. [Var.: (înv.) investigațiúne s. f.] – Din fr. investigation, lat. investigatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVESTIGÁȚIE s.f. Cercetare minuțioasă, făcută sistematic, cu scopul de a descoperi ceva. ♦ (Med.) Cercetare clinică și de laborator a unui bolnav. [Gen. -iei, var. investigațiune s.f. / cf. fr. investigation, lat. investigatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVESTIGÁȚIE s. f. cercetare minuțioasă și sistematică făcută cu scopul de a descoperi ceva. (< fr. investigation, lat. investigatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
INVESTIGÁȚIE s. 1. v. analiză. 2. v. investigare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
investigáție s. f. (sil. -ți-e), art. investigáția (sil. -ți-a), g.-d. art. investigáției; pl. investigáții, art. investigáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVESTIGÁȚIE ~i f. 1) Studiu amănunțit efectuat în mod sistematic cu scopul de a cunoaște ceva; cercetare. 2) Lucrare scrisă în care este studiat ceva amănunțit. [G.-D. investigației; Sil. -ți-e] /<fr. investigation, lat. investigatio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink