INVESTÍȚIE, investiții, s. f. 1. Plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obținerii de profituri; (concr.) capitalul plasat. 2. Alocare (de către stat) a unei sume și a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lărgirea, reutilarea și modernizarea celor existente; (concr.) suma alocată, fondurile alocate. [Var.: investițiúne s. f.] – Din germ. Investion, rus. investițiia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVESTÍȚIE s.f. Plasare de fonduri într-o întreprindere; fondul plasat. [Gen. -iei, var. investițiune, învestiție s.f. / cf. germ. Investition].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVESTÍȚIE s. f. 1. plasare de capital într-o întreprindere; capitalul plasat. 2. (psih.) faptul de a încărca cu o anumită cantitate de energie psihică o reprezentare, un obiect etc. (< germ. Investition, rus. investițiia)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
investíție s. f. (sil. -ți-e), art. investíția (sil. -ți-a), g.-d. art. investíției; pl. investíții, art. investíțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVESTÍȚIE ~i f. ec. 1) Plasament de capital pe termen lung (în industrie, agricultură, comerț etc.). 2) Alocație de stat acordată unei întreprinderi pentru crearea de noi fonduri fixe sau pentru reutilarea celor existente. [G.-D. investiției; Sil. -ți-e] /<germ. Investition
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink