INVOLUTÍV, -Ă, involutivi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de involuție. – Din fr. involutif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
INVOLUTÍV, -Ă adj. Cu caracter de involuție. [< fr. involutif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
INVOLUTÍV, -Ă adj. cu caracter de involuție. (< fr. involutif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Involutiv ≠ evolutiv
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
involutív adj. m., pl. involutívi; f. sg. involutívă, pl. involutíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
INVOLÚTIV ~ă (~i, ~e) Care ține de involuție; propriu involuției. /<fr. involutif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink