IODÚRĂ, ioduri, s. f. Sare a acidului iodhidric; combinație de iod cu un alt element chimic. – Din fr. iodure.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IODÚRĂ s.f. Sare a acidului iodhidric. [< fr. iodure].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IODÚRĂ s. f. sare a acidului iodhidric; combinație a iodului cu un element chimic. (< fr. iodure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
iodúră s. f. (sil. io-), g.-d. art. iodúrii; pl. iodúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IODÚRĂ ~i f. Compus având la bază iodul și întrebuințat în diverse domenii. [Sil. io-du-] /<fr. iodure
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IODÚRI (‹ fr.) s. f. pl. (Chim.) 1. Săruri ale acidului iodhidric. ◊ Iodură de potasiu = sare de potasiu a acidului iodhidric. Se prezintă sub formă de cristale incolore, solubile în apă și în alcool. Este întrebuințată în medicină, în fotografie etc. ◊ Iodură de sodiu = sare de sodiu a acidului iodhidric. Se prezintă sub formă de cristale incolore, cubice; este solubilă în apă și alcool; se folosește în medicină. 2. Denumire pentru unii derivați organici iodurați (i. de metil etc.) care nu sunt de fapt săruri ale acidului iodhidric.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink