Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
IONIZÁRE, ionizări, s. f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni. 2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor; ionoterapie, (rar) ionizație. [Pr.: i-o-] – V. ioniza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IONIZÁRE s.f. 1. Formarea de ioni într-un anumit mediu; ionizație. 2. Introducere de ioni în organism în scop terapeutic. [< ioniza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IONIZÁRE s. 1. (FIZ.) ionizație. 2. (MED.) ionoterapie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ionizáre s. f. (sil. i-o-), g.-d. art. ionizării; pl. ionizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IONIZÁ, ionizez, vb. I. Tranz. A produce ionizarea unui mediu; a folosi ionizarea. [Pr.: i-o-] – Din fr. ioniser.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IONIZÁ ~éz tranz. 1) (particule, medii) A încărca cu ioni. 2) med. (persoane) A trata cu ioni medicamentoși. /<fr. ioniser
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IONIZÁ vb. I. tr. A provoca ionizarea unui mediu. [< fr. ioniser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IONIZÁ vb. tr. 1. a face să apară ioni pozitivi sau negativi într-un mediu. 2. a introduce, în scop terapeutic, ioni în organism. (< fr. ioniser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ionizá vb. (sil. i-o-), ind. prez. 3 sg. ionizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink