Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
IPOSTAZIÉRE, ipostazieri, s. f. Transformare mintală a unei relații, a unei însușiri sau a unei noțiuni într-o realitate de sine stătătoare. [Pr.: -zi-e-] – Din ipostază.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IPOSTAZIÉRE s.f. Acțiunea de a ipostazia și rezultatul ei. [Pron. -zi-e-. / < ipostazia].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ipostaziére s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. ipostaziérii; pl. ipostaziéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IPOSTAZIÁ vb. I. tr. 1. A da caracterul unei ipostaze, a obiectiva, a personifica, a prezenta ceva ca fiind real. ♦ (Log.) A transforma arbitrar o entitate fictivă sau accidentală (un cuvânt, un concept) într-o substanță propriu-zisă. 2. (Lingv.) A substitui o categorie gramaticală. [Cf. germ. hypostasieren, engl. hypostatize].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IPOSTAZIÁ vb. 1. tr. (fil.) a transforma pe plan mintal o realitate, o însușire sau o noțiune într-o realitate de sine stătătoare. II. refl. (despre un scriitor) a se substitui personajelor sale. (< germ. hypostasieren)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ipostaziá vb., ind. prez. 1 sg. ipostaziéz, 3 sg. și pl. ipostaziáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink