Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ipoteca (verb tranzitiv) , ipotecat (adjectiv)   
IPOTECÁT, -Ă, ipotecați, -te, adj. (Despre un bun imobil) Grevat de o ipotecă. – V. ipoteca.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IPOTECÁT adj. (JUR.) (pop.) zălogit. (Imobil ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
IPOTECÁ, ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A IPOTECÁ ~chéz tranz. (bunuri imobile) A împovăra cu o ipotecă; a supune unei ipoteci; a greva. /<fr. hypothéquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IPOTECÁ vb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. hypothéquer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IPOTECÁ vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
IPOTECÁ vb. (JUR.) (înv.) a supune. (A ~ un imobil.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ipotecá vb., ind. prez. 1 sg. ipotechéz, 3 sg. și pl. ipotecheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. ipotechéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)