IRUPȚIÚNE s. f. v. irupție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
IRUPȚIÚNE s.f. v. irupție.
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IRÚPȚIE ~i f. Pătrundere bruscă și violentă (într-un loc). /<fr. irruption, lat. irruptio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IRÚPȚIE s.f. Izbucnire violentă; năvălire, revărsare. [Gen. -iei, var. irupțiune s.f. / cf. lat. irruptio, fr. irruption].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IRÚPȚIE s. v. erupție.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
irúpție s. f. (sil. -ți-e), art. irúpția (sil. -ți-a), g.-d. art. irúpției; pl. irúpții, art. irúpțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink