ISOSCÉL, isoscele, adj. (Despre un triunghi) Care are două laturi egale; (despre un trapez) ale cărui laturi neparalele sunt egale. – Din fr. isocèle, lat. isosceles.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ISOSCÉL adj. (despre triunghiuri) cu două laturi egale; (despre trapeze) cu laturile neparalele congruente. (< fr. isoscèle, lat. isosceles)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
isoscél adj. n., pl. isoscéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ISOSCÉL ~e adj. 1) (despre triunghiuri) Care are două laturi egale. 2) (despre trapeze) Care are laturile neparalele egale. /<fr. isoscele
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink