ISPÁS s. n. (Pop.) Numele unei sărbători creștine ortodoxe; Înălțarea (Domnului). – Din sl. sŭpasŭ „mântuitor”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ISPÁS n. (în religia creștină) Sărbătoare în cinstea înălțării lui Isus Hristos (care se marchează la patruzeci de zile după Paște). /<sl. supasu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ISPÁS2, ispasuri, s. n. (Înv.) Ispașă. – Pol. ispasz.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ISPÁS1 s. n. (Pop.) Numele unei sărbători creștine ortodoxe; înălțarea-domnului. – Slav (v. sl. sŭpasŭ „mântuitor”).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
ISPÁS s. v. înălțare, ridicare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Ispás s. pr. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink