Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ISPĂȘITÓR, -OÁRE, ispășitori, -oare, adj. 1. Care ispășește (o vină, o greșeală); expiator. ◊ Expr. Țap ispășitor = persoană pusă să suporte consecințele pentru greșelile altora. 2. (În credințele religioase) Care contribuie la iertarea păcatelor cuiva. Jertfă ispășitoare.Ispăși + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ISPĂȘITÓR adj. (livr.) expiator, (înv.) spăsitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ispășitór adj. m., pl. ispășitóri; f. sg. și pl. ispășitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ISPĂȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ispășește o vină sau o greșeală. ◊ Țap ~ persoană asupra căreia se arunca vina pentru o faptă comisă de altcineva. /a ispăși + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)