izoptéră s. f., pl. izoptére
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IZOPTÉRE s.f.pl. Ordin de insecte cu corpul moale, cu mandibule puternice și clește bine dezvoltate, incluzând termitele; (la sg. izopteră) insectă din acest ordin. [Var. isoptere s.f.pl. / cf. fr. isoptères, engl. isopteres].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IZOPTÉRE s. f. pl. ordin de insecte hemimetabole, cu două perechi de aripi foarte asemănătoare, cu corpul moale, mandibule puternice și clește bine dezvoltat: termitele. (< fr. isoptères)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink