IZOTOPÍE s.f. (Fiz.) Calitatea a ceea ce este izotop. [Var. isotopie s.f. / < fr. isotopie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
IZOTOPÍE s. f. 1. proprietate a unor elemente chimice de a fi formate din mai mulți izotopi. 2. (lingv.) ansamblu redundant de categorii semantice, care face posibilă lectura coerentă a unui text. (< fr. isotopie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
izotopíe s. f., art. izotopía, g.-d. izotopíi, art. izotopíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink