IZRAELÍT, -Ă, izraeliți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană de religie mozaică; p. restr. evreu. 2. Adj. Evreiesc [Pr.: -ra-e-] – Din fr. israélite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
izraelít adj. m., s. m., pl. izraelíți; f. sg. izraelítă, pl. izraelíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
IZRAELÍT1 ~tă (~ți, ~te) Care aparține evreilor; propriu evreilor; evreiesc. [Sil. -ra-e-] /<fr. israélite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
IZRAELÍT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Adept al religiei mozaice. [Sil. -ra-e-] /<fr. israélite
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink