JAPONÉZ, -Ă, japonezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Japoniei sau care este originară de acolo; nipon. 2. Adj. Care aparține Japoniei sau japonezilor (1), privitor la Japonia sau la japonezi; nipon. ◊ (Substantivat, f.) Limba vorbită de japonezi (1). – Din fr. japonais.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JAPONÉZ, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Japonia. II. adj. referitor la Japonia sau la populația ei. ♦ arta ~ă = artă dezvoltată în Japonia, prezentând influențe chineze și coreene, caracterizată prin construcții arhitecturale religioase (pagode) și civile (palate) din lemn, cu acoperișul curbat, cu sculpturi în lemn, bronz sau piatră și cu picturi de un mare rafinament. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Japonia. III. s. f. chiflă împletită. (< fr. japonais)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
JAPONÉZ s., adj. nipon.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
japonéz (japonéză), adj. – Nipon. Fr. japonaise, cu extindere la m. a consoanei caracteristice f. (după DAR, din it. giapponese, ceea ce pare incert); pentru der., cf. amorez.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
japonéz s. m., adj. m., pl. japonézi; f. sg. japonéză, g.-d. art. japonézei, pl. japonéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JAPONÉZ1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Japoniei sau populației ei; din Japonia; nipon. /<fr. japonais
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
JAPONÉZ2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Japoniei sau este originară din Japonia; nipon. /<fr. Japonais
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink