Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: jerpeli (verb tranzitiv) , jerpelire (substantiv feminin)   
JERPELÍRE s. f. Acțiunea de a (se) jerpeli și rezultatul ei. – V. jerpeli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
jerpelíre s. f., g.-d. art. jerpelírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JERPELÍ, jerpelesc, vb. IV. Refl. (Despre îmbrăcăminte, cărți etc.) A se învechi și a se rupe; a se uza; a se zdrențui. ♦ Tranz. A purta rău; a degrada, a strica. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A JERPELÍ ~ésc tranz. A face să se jerpelească; a uza; a ponosi. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE JERPELÍ se ~éște intranz. (mai ales despre obiecte din piele, despre îmbrăcăminte și încălțăminte) A se învechi, pierzându-și aspectul prin întrebuințare excesivă; a se uza; a se ponosi. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
JERPELÍ vb. v. zdrențui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jerpelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jerpelésc, imperf. 3 sg. jerpeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. jerpeleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)