JIGHIÚȚĂ, jighiuțe, s. f. (Reg.) Jurubiță de treizeci de fire. [Pr.: -ghi-u-] – Cf. jirebie1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
jighiúță s. f. (sil. -ghi-u-), g.-d. art. jighiúței; pl. jighiúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JIGHIÚȚĂ ~e f. pop. Unitate de măsură la depănat și la urzit, egală cu treizeci de fire; jirebie. /v. jirebie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink