Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: jubila (verb) , jubilare (substantiv feminin)   
JUBILÁRE, jubilări, s. f. Satisfacție însoțită de veselie mare; (rar) jubilație. – V. jubila.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JUBILÁRE s.f. Faptul de a jubila; jubilație. [< jubila].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUBILÁRE s. v. jubilație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jubiláre s. f., g.-d. art. jubilării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JUBILÁ, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A JUBILÁ ~éz intranz. A încerca o mare satisfacție (în urma unei victorii); a se bucura foarte mult de o victorie; a triumfa. /<fr. jubiler, lat. jubilare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
JUBILÁ vb. I. intr. A avea o mare satisfacție, a triumfa. [< fr. jubiler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUBILÁ vb. intr. a avea o mare satisfacție, a triumfa. (< fr. jubiler, lat. iubilare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
JUBILÁ vb. v. triumfa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jubilá vb., ind. prez. 1 sg. jubiléz, 3 sg. și pl. jubileáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)