Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: jugula (verb tranzitiv) , jugular (adjectiv) , jugulare (substantiv feminin)   
JUGULÁRE, jugulări, s. f. (Rar) Acțiunea de a jugula și rezultatul ei; sugrumare, strangulare. ♦ Fig. Împiedicare bruscă a dezvoltării. – V. jugula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JUGULÁRE s.f. Acțiunea de a jugula și rezultatul ei; sugrumare. ♦ (Fig.) Împiedicare bruscă a dezvoltării; suprimare, gâtuire. [< jugula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUGULÁRE s. f. gâtuire, strangulare, sugrumare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
juguláre s. f., g.-d. art. jugulării; pl. jugulări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
JUGULÁ, jugulez, vb. I. Tranz. (Rar) A sugruma, a strangula, a înăbuși. – Din fr. juguler, lat. jugulare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
JUGULÁR, -Ă, jugulari, -e, adj. Care aparține gâtului, privitor la gât, din regiunea gâtului. ◊ Venă jugulară = venă a gâtului care colectează sângele din regiunea capului și a gâtului. – Din fr. jugulaire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A JUGULÁ ~éz tranz. rar1) A lipsi de respirație, strângând vâna jugulară; a gâtui; a sugruma; a strangula. 2) fig. (acțiuni, procese, activități etc.) A împiedica să se desfășoare; a opri brusc din desfășurare . /<fr. juguler, lat. jugulare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
JUGULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de gât; propriu gâtului. ◊ Venă ~ă venă centrală din regiunea gâtului, care colectează sângele din cap și din gât. /<fr. jugulaire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
JUGULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A strangula, a sugruma. 2. A opri evoluția unei boli, a unei epizootii etc. ♦ (Fig.) A împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. [< fr. juguler, cf. lat. iugulare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUGULÁR, -Ă adj. Care aparține gâtului, care ține de gât. ◊ Venă jugulară (și s.f.) = venă principală a gâtului, care adună sângele din cap și din gât. [< fr. jugulaire, cf. lat. iugulus – gât].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
JUGULÁ vb. tr. 1. a strangula, a sugruma. 2. a secționa venele jugulare, în vederea scurgerii sângelui, în sacri-ficarea animalelor. 3. a opri evoluția unei boli, a unei epizootii etc. 4. (fig.) a împiedica brusc o dezvoltare; a gâtui, a suprima. (< fr. juguler, lat. iugulare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
JUGULÁR, -Ă adj. din regiunea gâtului. ♦ venă ~ă (și s. f.) = venă principală a gâtului, care adună sângele din cap și din gât. (< fr. jugulaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
juguláră (venă) s. f., g.-d. art. jugulárei; pl. juguláre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
JUGULÁ vb. v. gâtui, strangula, sugruma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
jugulá vb., ind. prez. 1 sg. juguléz, 3 sg. și pl. juguleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
jugulár adj. m., pl. jugulári; f. sg. juguláră, pl. juguláre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)