Dex lamelare

LAMELÁRE, lamelări, s. f. Acțiunea de a lamela. – V. lamela.

LAMELÁRE s.f. (Constr.) Operația de asamblare într-un bloc a mai multor lamele în scopul obținerii unor elemente de construcție mai mari sau mai rezistente; lamelație. [< lamela].

lameláre s. f., g.-d. art. lamelării

LAMELÁ, lamelez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra un material în lamele. – Din lamelă.

LAMELÁR, -Ă, lamelari, -e, adj. Care are formă de lamele, a cărui structură se prezintă sub formă de lamele; format din lamele. – Din fr. lamellaire.

A LAMELÁ ~éz tranz. (un material) A prelucra în lamele. /Din lamelă

LAMELÁR ~ă (~i, ~e) Care are formă de lamele. /<fr. lamellaire

LAMELÁ vb. I. tr. (Constr., tehn.) A supune operației de lamelare; a forma un material în lamele. [Cf. it. lamellare].

LAMELÁR, -Ă adj. Care se desface în lamele, cu structură în formă de lamele. [Cf. fr. lamellaire].

LAMELÁ vb. tr. a prelucra un material în lamele (1). (< it. lamellare)

LAMELÁR, -Ă adj. cu structură în formă de lamele. (< fr. lamellaire)

LAMELÁR adj. lamelat, (rar) lamelos. (Structură ~.)

lamelá vb., ind. prez. 1 sg. lameléz, 3 sg. și pl. lameleáză

lamelár adj. m., pl. lamelári; f. sg. lameláră, pl. lameláre