LÁNDȘAFT, landșafturi, s. n. Porțiune din mediul geografic cu trăsături proprii. – Din germ. Landschaft.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÁNDȘAFT s.n. (Geol.) Porțiune din învelișul geografic care posedă trăsături proprii diferite de cele ale porțiunilor învecinate. [< germ. Landschaft].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÁNDȘAFT s. n. porțiune din învelișul geosferic care posedă trăsături proprii, diferite de cele ale porțiunilor învecinate. (< germ. Landschaft)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LÁNDȘAFT s. (GEOGR.) peisaj.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lándșaft s. n. (sil. mf. land-), pl. lándșafturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LÁNDȘAFT ~uri n. Porțiune de suprafață terestră cu proprietăți și aspect specific; formă de relief. /<germ. Landschaft
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LANDȘÁFT (‹ germ.) s. n. Porțiune din învelișul geosferic care posedă trăsături proprii, diferite de la cele ale porțiunilor învecinate de care este despărțită prin limite naturale; se caracterizează printr-o anumită formă a interacțiunii dintre relief, climă, ape, soluri, vegetație, faună și activitatea omului; peisaj geografic.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink