LÁRIȚĂ s. f. v. larice.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÁRICE, larici, s. f. (Bot.) Zadă. [Var.: láriță s. f.] – Din it. larice, lat. larix, -cis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LÁRICE s.f. (Bot.) Zadă. [Var. lariță s.f. / < it. larice, lat. larix, -cis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LÁRICE s. (BOT.; Larix decidua) zadă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lárice s. f., g.-d. art. láricii; pl. lárici
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink