LATIFÚNDIU, latifundii, s. n. Mare proprietate funciară particulară, moșie foarte întinsă; domeniu. [Var.: (înv.) latifúndie s. f.] – Din lat. latifundium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LATIFÚNDIU s.n. Domeniu foarte mare obținut de romanii bogați prin acapararea pământurilor în urma neplății datoriilor de către micii proprietari de pământ. ♦ Mare proprietate funciară privată. [Pron. -diu, var. latifundie s.f. / < lat. latifundium].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LATIFÚNDIU s. n. domeniu foarte mare obținut de romanii bogați prin acapararea pământurilor în urma neplății datoriilor de către micii proprietari. ◊ mare proprietate funciară privată. (< lat., fr. latifundium)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LATIFÚNDIU s. v. moșie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
latifúndiu s. n. [-diu pron. -diu], art. latifúndiul; pl. latifúndii, art. latifúndiile (sil. -di-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LATIFÚNDIU ~i n. Mare proprietate funciară privată; moșie de proporții; domeniu. /<lat. latifundium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink