Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: leșina (verb) , leșinat (adjectiv)   
LEȘINÁT, -Ă, leșinați, -te, adj. 1. Care se află în stare de leșin (1), în nesimțire. 2. Extrem de slab; lipsit de vlagă, extenuat; moleșit (de foame, de sete, de oboseală etc.); sfârșit2. – V. leșina.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEȘINÁT adj. (MED.) inconștient, (Transilv.) petrecut. (Om ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEȘINÁT adj. v. hămesit, lihnit, sfârșit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEȘINÁ, leșin, vb. I. Intranz. A suferi un leșin (1), a-și pierde cunoștința. ◊ Expr. A leșina de râs = a râde foarte tare. – Et. nec
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A LEȘINÁ léșin intranz. 1) A cădea în leșin. ◊ ~ de râs a râde cu multă poftă. 2) fig. A ajunge în stare de slăbiciune extremă (din cauza foamei, setei etc.). /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEȘINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A LEȘINA. 2) fig. (despre voce) Care este foarte slab, abia auzit. /v. a leșina
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LEȘINÁ vb. (MED.) (reg.) a se petrece. (I-a venit rău și a ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LEȘINÁ vb. v. hămesi, lihni, sfârși.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
leșiná vb., ind. prez. 1 sg. leșín, 3 sg. și pl. leșínă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)